Cum e să nu mai fumezi de 3 zile

Dacă vă ziceam zilele trecute că m-am lăsat de țigări și m-am apucat de vapat, ei bine… iată că au trecut deja 3 zile pline de când n-am mai pus nicio țigară analogică în gură. De miercuri, zero fum!

Chestia asta e mare lucru pentru mine, mai ales că vorbim de o dependență veche de aproape 20 de ani… Da, ai citit bine, am apucat prima țigară de la 11 ani. Așa erau vremurile atunci, prin anii ’90: dacă fumai pe la colțul blocului sau în spatele școlii, erai “șmecher”. Am vrut și eu să fiu șmecher, așa că m-am apucat din curiozitate și din dorința de a fi cool. Când începi de la o vârstă atât de fragedă și aduni aproape două decenii de fumat zi de zi, țigara devine practic parte din ADN-ul tău, din rutina ta, din tot ce faci.

Tocmai de asta, nici mie nu-mi vine să cred cât de repede încep să se schimbe lucrurile prin organism după doar 72 de ore de pauză.

Prima chestie pe care am remarcat-o direct: mirosul! Frate, parcă mi s-a deblocat un simț pe care îl aveam amortizat încă din copilărie. Treci pe stradă pe lângă cineva care fumează și simți instant mirosul ăla greu de tutun ars de la metri buni. Partea amuzantă e că abia acum realizez cum mirosea de fapt haina sau mașina mea… un iz de scrumieră umedă pe care eu înainte îl consideram “normal”.

A doua chestie, și poate cea mai importantă: respirația. Dimineața nu mă mai trezesc cu gâtul ăla uscat ca o șmirgheluială și fără hârâitul ăla enervant când trag aer adânc în piept. Nu mai gâfâi când mă mișc mai repede sau când fac treabă prin casă. Parcă s-au deschis supapele la plămâni după două decenii în care i-am afumat continuu.

Ba chiar și mâncarea începe să aibă alt gust. O cafea sau o gustare rapidă au dintr-o dată arome mult mai intense, pe care înainte le acopeream complet cu gudron.

Evident, nu zic că e totul roz și că am uitat de gest după atâția ani. Creierul încă mai încearcă să mă păcălească în momentele cheie — după masă, la o cafea sau când fac o pauză scurtă. Reflexul ăla de a duce mâna la buzunar după pachet e întipărit adânc. Dar de fiecare dată când vine pornirea, pun mâna pe vaporizator, trag câteva pufuri și gata, trece “balaurul”. Plasticul își face treaba, iar corpul primește nicotina fără să mai tragă în el sute de substanțe toxice și fum înecăcios.

Trecerea asta nu e simplă, dar când vezi că după doar 3 zile începi să respiri curat și să scapi de un obicei prost început din “șmecheria” anilor ’90, îți dai seama că e cea mai bună decizie.