După o tură de noapte obositoare și o zi în care m-am murdărit de vaselină prin service, am zis să mă deconectez puțin de la fiare și probleme. M-am trântit în pat, am luat iPad-ul în brațe și am deschis aplicația mea de Jellyfin.
Știți deja că am tot ecosistemul ăsta self-hosted pe serverele de acasă, rulat frumos prin containere de Docker. Sincer să fiu, am ajuns să am o arhivă digitală de care sunt al naibii de mândru – am strâns pe NAS peste 800 de filme, scoase din 1930 și până în prezent, plus o grămadă de seriale clasice pe care le țin la loc de cinste.
Acum, o paranteză scurtă, că deja văd cum se agită unii. Să nu îndrăzniți să mă întrebați prin comentarii de unde am eu atâtea filme și seriale la calitatea asta. Nu vă dau mură-n gură, dar vă dau un pont: în loc să căutați pe Google ca toți amatorii, băgați un ochi pe ftpsearch 🙂 Mai multe detalii nu dau, pentru că sincer nu am chef să mă trezesc cu vreo scrisoare anti-copyright în cutia poștală. Cine știe, cunoaște, restul… să se descurce!
Bun, revenind. Pe lângă filme, am adunat acolo Jericho din 2006, Nikita din 2010, și pentru că nicio colecție care se respectă nu poate exista fără greii industriei, am la loc de cinste Firefly (2002 – altă capodoperă absolută ștearsă abuziv de pe post), Fringe (2008) pentru doza perfectă de știință nebună, eternul The X-Files (1993), Battlestar Galactica (2004) și inegalabilul Stargate SG-1 (1997). Genul ăla de producții pe care pur și simplu nu te mai saturi să le revezi în liniște.
Și printre ele tocmai am adăugat un serial mai vechi care mi-a tot făcut cu ochiul: Revolution, lansat prin 2012. Sincer vă zic? Este un serial absolut superb. Conceptul ăla de lume post-apocaliptică în care pică absolut tot curentul electric de pe planetă într-o secundă și societatea se întoarce la săbii, miliții și ferme… e genial pus în scenă. M-a prins grav. Partea proastă, și lucrul care mă scoate pe mine din sărite la genul ăsta de producții, este că l-au anulat exact când devenea mai interesant. Te lasă pur și simplu cu ochii în soare.
M-am tot gândit de ce naiba ar tăia băieții de la rețea o asemenea capodoperă de audiență. Și mi-a picat fisa. În 2012, noi, ca societate, pur și simplu nu voiam să auzim de AI (Inteligență Artificială). Când povestea din serial a început să se ducă subtil spre nanotehnologie, spre nanoboți care capătă conștiință colectivă și controlează energia… mnah, publicul larg a zis „pas”. Era prea mult, prea abstract, prea SF pentru omul de rând, care pe vremea aia abia descoperea cum merg ecranele tactile pe smartphone-uri.
Acum, în 2026, când eu țin servere de inteligență artificială în casă și vedem roboți prin mall-uri, scenariul din Revolution pare aproape un documentar de avertizare. Dar atunci? Nu eram pregătiți psihologic pentru AI.
Și nu e doar Revolution în situația asta. Să ne aducem aminte de reboot-ul de la Knight Rider din 2008! Acel KITT reinventat, un Mustang șmecher care nu mai era doar o mașină care vorbește cu șoferul, ci un AI extrem de avansat, conectat la sateliți și capabil de lucruri incredibile pentru vremea aia. Ce s-a întâmplat cu el? Anulat după un singur sezon. Lumea nu voia mașini care gândesc singure și concepte complexe despre rețele neurale, voia doar acțiunea pură, simplă și nostalgică din anii ’80.
E o frustrare imensă să te uiți la ceva atât de bine scris și să știi că a fost îngropat de o audiență pur și simplu nepregătită pentru viitor. Păcat de ele, chiar aveau potențial. Dar măcar acum le am la loc sigur, în colecția mea de pe Jellyfin, ferite de platformele de streaming care șterg conținut când au ele chef.
Și dacă tot vorbim de platforme care fac ce vor cu conținutul tău, fix din cauza asta mi-am băgat picioarele și în el de Spotify! Am văzut în ultima vreme că a început să dispară muzică de acolo de zici că intră într-o gaură neagră – ba expiră licențele, ba se ceartă casele de discuri. Așa că am tăiat răul din rădăcină: mi-am făcut propriul meu „Spotify”. Am ridicat frumos un server cu Navidrome și la revedere! Am toată muzica mea acolo, organizată cum vreau eu, la o calitate impecabilă, fără să mă trezesc dimineața cu melodii griuite în playlist. Serverul meu, regulile mele!
☕ Ți-a fost de folos articolul?
Dacă ți-a plăcut ce ai citit sau te-a salvat din vreo problemă de Linux/IT, poți să-mi cinstești nopțile albe cu o cafea pe Revolut!