După dezastrul culinar cu pizza aia vai de morții ei, pe care am decartat peste 20 de lire degeaba, am decis că nu mai pot să stau închis în camera de hotel. Pânzele de păianjen și mocheta aia ruptă îmi stricau zen-ul, așa că am ieșit la aer să văd ce e de capul acestui oraș. Până la urmă, dacă tot sunt în delegație, măcar să explorez un pic zona.
Am luat străzile la picior. Orașul în sine e destul de aerisit, cu bulevarde largi, copaci și o liniște ciudată. Dar prioritatea zero era stomacul meu, care încă cerea răzbunare după gluma aia de la hotel. M-am oprit la un local turcesc și am mers la sigur: am comandat un lahmacun (pizza aia turcească subțire, plină de arome) și o shaorma la farfurie.
Sincer vă zic, nu era vreo capodoperă de stele Michelin, dar a intrat pur și simplu perfect! Carnea avea gust, lipia aia rulată era fix ce trebuia… Efectiv, a mers de o mie de ori mai bine decât tristețea aia de la hotel. Shaorma m-a uns pe suflet și m-a împăcat cu viața.
Cu burta plină și moralul refăcut, am zis să dau o tură prin faimosul lor mall. Locația este absolut imensă. Chiar ai ce să vezi, au un design modern, iar la un moment dat am dat chiar și peste un fel de “Smart City Experience Centre”, cu ceva roboți, simulatoare și ecrane imense expuse prin vitrine. Exact genul de chestii tech la care aș sta să casc gura.
Dar știți care a fost faza absolut bizară? Era un pustiu total. Zici că intrasem într-un mall fantomă, evacuat de urgență. Uitați-vă și voi la poze, holurile alea uriașe din marmură erau complet goale, puteai să joci fotbal pe ele fără să deranjezi pe nimeni. Nici măcar zgomot de fundal nu prea era.
Nu înțelegeam de ce e atâta liniște, așa că îl întrebasem mai devreme pe băiatul de la shaormerie care e treaba cu orașul ăsta. Mi-a explicat omul că lunea și martea e o ciudățenie locală: foarte multe locuri sunt închise, iar lumea pur și simplu nu prea iese din casă la cumpărături sau la plimbare. Foarte ciudată abordare pentru un centru comercial de dimensiunile astea.
Acum, având în vedere că deja am intrat în ziua de miercuri, mă aștept să văd și eu niște mișcare și puțină viață pe aici, că altfel intru în depresie de la atâta liniște. Voi vedea ce îmi rezervă restul săptămânii!
☕ Ți-a fost de folos articolul?
Dacă ți-a plăcut ce ai citit sau te-a salvat din vreo problemă de Linux/IT, poți să-mi cinstești nopțile albe cu o cafea pe Revolut!